Get all 4 om la lună releases available on Bandcamp and save 15%.
Includes unlimited streaming via the free Bandcamp app, plus high-quality downloads of Fazele Lunii (Live la TNB), Echilibru, În caz de om la lună, strigați “om la lună stânga/dreapta”, după caz, and Dans.
1. |
O sperietură
04:47
|
|||
Dar să vezi ce sperietură...
Oare de la ce mi s-o fi tras?
De la inimă sau de la glas?
De la minte sau de la cuvinte?
Sau de la mine cel dinainte?
Dar să vezi ce sperietură...
O fi fost c-am iubit fără frică și fără măsură?
O fi fost că m-am dus prea mult spre apus
Și-apoi nu m-am mai dat dus
Și vântul m-a luat pe sus.
Și vântul m-a luat pe sus.
Ce-ai pățit, te-ai speriat?
Hai, că doar ești bărbat!
Nu știai că noi luptăm războaie?
Haide, sus, în picioare,
Știu c-a fost o scăpare,
Cei ca noi n-or să se îndoaie!
Noi n-am fost doborâți de vânt
Noi n-am fost doborâți de vânt
Noi n-am fost doborâți de vânt
Până de curând.
Dar să vezi ce sperietură...
O fi fost c-am zburat spre înalt și-am tras aer pe gură?
Și gura s-a făcut mai multe
Și a spus vrute și nevrute
Și apoi a tăcut în gând
Și gândul s-a făcut pământ.
Ce-ai pățit, te-ai speriat?
Hai, că doar ești bărbat!
Nu știai că noi luptăm războaie?
Haide, sus, în picioare,
Știu c-a fost o scăpare,
Cei ca noi n-or să se îndoaie!
Noi n-am fost doborâți de vânt
Noi n-am fost doborâți de vânt
Noi n-am fost doborâți de vânt
Până de curând.
|
||||
2. |
Rătăcit
04:07
|
|||
Cine ești, copile, știi cine ești,
Rătăcind așa printre povești?
Care-i a ta, ai idee care-i a ta
Dintre inimile toate, care-o scânteia?
Te-ai rătăcit.
Te-ai rătăcit.
Nu-ți mai ajunge visul în răsărit.
Te-ai rătăcit.
Pare că nesfârșitul are de-acum sfârșit.
Ai habar oare ce-i de făcut?
Dacă-i timp de iubit sau e doar timp pierdut?
Spune-mi ce cauți aici printre colivii,
Când zborul ți-e viu și visele-ți sunt vii.
|
||||
3. |
La capăt de linie
05:24
|
|||
La capăt de linie, dacă te uiți cu atenție
O să vezi rătăcind două puncte de suspensie.
Ce știu cel mai bine, sau cel putin li s-a dus vestea,
Să privească în zare și să continue povestea.
Oricum din poveste înainte mult mai este.
La capăt de linie, dacă ți-au luat urma,
Am să te strâng în brațe și-am să-ți plâng eu lacrima.
Și dac-o să rămân fără și înc-o să te doară,
Am sa te-ascund cu grijă de lumea de-afară.
Oricum din poveste înainte mult mai este.
Când timpul te oprește,
Când timpul te sperie,
Am să fiu eu acolo,
La capăt de linie.
Când lumea te privește,
Când lumea ta se zguduie,
Am să fiu eu acolo,
La capăt de linie.
La capăt de linie, dacă ți se face frică
Ai să găsești la mine în plus o aripă.
Și-o să zburăm știi bine spre locurile-nalte
Și-am să-ți arat luminile lunii celeilalte.
Oricum din poveste înainte mult mai este.
Când timpul te oprește,
Când timpul te sperie,
Am să fiu eu acolo,
La capăt de linie.
Când lumea te privește,
Când lumea ta se zguduie,
Am să fiu eu acolo,
La capăt de linie.
Când se termină drumul
Și nu mai vezi un altul,
Am să te aștept acolo
Desenând altă linie.
Când ai ratat intrarea
Și saltul de încredere,
Am să fiu eu acolo,
La capăt de linie.
La final de poveste o sa scriem noi peste.
|
||||
4. |
Nespuse
04:46
|
|||
N-ar fi prima oară când ne-mpiedicăm de timp.
N-ar fi prima oară când cuvintele ni se sting
N-ar fi prima oară când n-am să știu ce să îți spun
N-ar fi prima oară, de-ar fi doar ultima de-acum.
Cum ar fi să mă lași să-ți spun totul dintr-o suflare
Să trag puternic aerul în piept chiar acum
Și să fac cuvintele să iasă, care mai de care,
Așa pe nepusă masă.
Limba să învețe să se dezlege, așa cum o făcea de mult
Când spusul era literă de lege.
Iar ochii să stea larg deschiși și fruntea sus să stea
Așa cum făcea cândva.
N-ar fi prima oară când ne-mpiedicăm de timp.
N-ar fi prima oară când cuvintele ni se sting
N-ar fi prima oară când n-am să știu ce să îți spun
N-ar fi prima oară, de-ar fi doar ultima de-acum.
|
||||
5. |
Spre înălțime
04:51
|
|||
Am să te-nvăț câte ceva despre zbor,
Acum că ești mare descoperitor.
Ia-mă de braț și hai să pornim,
Să nu-ți fie frică, putem oricând să ne-oprim.
Să zbori către soare zborul topit,
Chiar de te doare la infinit
Să zbori spre lumină,
Senin și curios,
Chiar de-ai răms fără aripi pe os.
Ai să zbori în cercuri
Și uneori o să-ți fie greu și ție să zbori,
Ai să zbori înalt sau poticnit,
Doar așa e zborul, să-l zbori negreșit.
Am să zbor cu tine
Spre înălțime
Și-am să-ți povestesc câte ceva despre zbor,
Acum că ne știm de-o viață și-un dor.
Închide ochii și zboară în gând,
Și-apoi să-i deschizi, rând pe rând.
Și bate din aripi peste pereți,
Privește în jur, ce de frumuseți...
Și zboară-ți zborul amețitor
Și dac-ai să cazi, te-oi prinde din zbor.
Am să zbor cu tine
Spre înălțime
O să zburăm spre înalt.
Fiecare e dator c-un zbor.
|
||||
6. |
Limite
05:05
|
|||
Tu nu m-auzi, eu te împing în ring,
De parcă niciodată nu am mers în același sens
Eu mă opresc, tu faci un pas în plus,
De parcă-i prima oară când mergem cu pas opus.
Sunt vinovat, ba poate că tu ești.
Avem ceva al nostru ce ne face nefirești.
Am anunțat, suntem în plin război
Vorbim despre limitele fiecăruia dintre noi.
Vorbim despre limitele fiecăruia dintre noi.
Mai știi când mi-ai spus,
Dar tu mai știi de-atunci
Când tu ai râs odată-n plus, în timp ce eu eram de plâns.
Dar de ce pare că iar nu m-asculți?
De ce nu eu, de ce alegi mereu dintre cei mulți?
Sunt vinovat, ba poate că tu ești.
Avem ceva al nostru ce ne face nefirești.
Am renunțat, suntem în plin război
Vorbim despre limitele fiecăruia dintre noi.
Vorbim despre limitele fiecăruia dintre noi.
Pare că se termină, dar poate totuși nu.
Haide să le-mpingem, întâi eu și-apoi tu
Sau ce-ar fi ca de data asta, de le-am împinge amândoi,
Poate le-om urni împreună
Și-om mai vedea noi apoi.
Și-om mai vedea noi apoi.
Vorbim despre limitele fiecăruia dintre noi.
|
||||
7. |
Supranatural
05:06
|
|||
Ești așa de frumoasă în dimineața asta de-octombrie,
Tot parfumul ți-e-n casă, iar eu te privesc plin de glorie.
Mă gândesc și ți-aș spune că zeii te-au adus din lumea cealaltă,
Pricepuți de minune și le-au pus pe toate laolaltă.
Tu aduni resturi, tu aduni resturi din noi,
Cu mâinile tale supranaturale.
Tu aduni resturi, tu aduni resturi din noi,
Ști să le pui înapoi.
Ai în ochi nemurire, așa cum stă bine oricărei minuni.
Știi să sufli simțire peste cioburile pe care le aduni
Și în mâini ți-e puterea, în atingerea care vindecă,
Luminezi încăperea și neliniștea mea de sâmbătă.
Tu aduni resturi, tu aduni resturi din noi,
Cu mâinile tale supranaturale.
Tu aduni resturi, tu aduni resturi din noi,
Ști să le pui înapoi.
Știi să ne faci înapoi.
|
||||
8. |
Echilibru
06:01
|
|||
Suntem pe muchie de cuțit,
Mergem încet și cu tălpile goale ce ne sângerează cumplit,
Am făcut ce-am făcut și-am ajuns chiar de unde-am pornit
Și ne-am oprit.
Suntem pe muchie de cutit
Și taie-al naibii de bine, doar pe noi a fost ascuțit
Pe inimi de piatră ce n-am lăsat odată la dospit
Ci le-am lăsat la rănit.
Dar, totuși, ce echilibru…
Nu spuneți, prieteni, când ați mai văzut așa ceva,
Doi oameni mergând pe o lama ce sângera
Ținându-se de mână în echilibru.
Suntem pe muchie de cuțit,
În stânga e hăul, în dreapta e un cui ruginit
Unde-am pus la păstrare și râs și mirare
Dar apoi am obosit.
Dar, totuși, ce echilibru…
Nu spuneți, prieteni, când ați mai văzut așa ceva,
Doi oameni mergând pe o lama ce sângera
Ținându-se de mână în echilibru.
Tu mă ții pe mine de-o aripă-n loc,
Iar eu am părul tău strâns legat la mijloc
Și înaintăm
În echilibru
|
||||
9. |
Scrie-mă bine
03:10
|
|||
Când din degete nu va mai curge cerneală
Și ultima pagină va rămâne goală,
Când rânduri nescrise ne vor cere socoteală
Hai, scrie-le tu pentru mine,
Și scrie-le bine.
Și dacă m-ai iubit așa cum mi-ai spus,
Mai strânge-m-odată și fă-te dus,
Băiete, să zbori de acum doar pe sus,
M-auzi tu pe mine?
Și scrie-mă bine.
Scrie-mă bine și scrie-mă-n toți
Și scrie-mă simplu, de nu mai poți
Și-atunci când crezi că m-ai terminat de scris,
Mai scrie-m- odată și-n vis.
Și dacă vreodată ai să recitești
Ce-ai scris, cum m-ai scris,
Acolo unde ești.
Poate-ai să ți-aduci aminte cum era să mă iubești.
Așa că scrie-mă bine
Și ține-mă pentru tine.
Scrie-mă bine și scrie-mă-n toți
Și scrie-mă simplu, de nu mai poți
Și-atunci când crezi că m-ai terminat de scris,
Mai scrie-m-odată și-n vis.
|
||||
10. |
Marele Gutui
03:55
|
|||
Ce lucru mare mi-a fost dat s-aud,
Se făcea că veneai dinspre soare sau poate dinspre sud.
Ai pornit să vezi orașul și marele gutui
Și să te stabilești eventual la umbra lui.
Dar cumva, fără vreo hartă sau ceva,
Te-au purtat pașii mici prin loc deschis
Și-ai nimerit la mine-n vis.
O, ce mai vis...
Să știi că te-am așteptat și te-am scris
Și te-am șoptit din prima zi
Și te-am iubit fără să-mi fii.
Ce lucru mare mi-a fost dat să mă-nveți,
Din vis în vis, din nopți și dimineți.
Ai găsit orașul și marele gutui
Și ne-am stabilit în final la umbra lui.
Și cumva, fără să știi de harta mea,
Te-au purtat pașii mici prin cord deschis
Și-ai nimerit la mine-n vis.
O, ce mai vis...
Să știi că te-am așteptat și te-am scris
Și te-am șoptit din prima zi
Și te-am iubit fără să-mi fii.
|
||||
11. |
||||
12. |
||||
13. |
||||
14. |
om la lună Bucharest, Romania
Om la lună este un strigăt. De mare iubire, de frică, de bucurie, de regăsire, de tristețe, de neadaptare, de renunțare, de curaj, de recunoștință. Este un mesaj de redescoperire și asumare a unor emoții și stări nealterate de niciun fel de element de autocenzură. ... more
Streaming and Download help
If you like om la lună, you may also like:
Bandcamp Daily your guide to the world of Bandcamp