We’ve updated our Terms of Use to reflect our new entity name and address. You can review the changes here.
We’ve updated our Terms of Use. You can review the changes here.

Echilibru

by om la lună

/
  • Streaming + Download

    Includes unlimited streaming via the free Bandcamp app, plus high-quality download in MP3, FLAC and more.
    Purchasable with gift card

      €13 EUR  or more

     

  • Full Digital Discography

    Get all 4 om la lună releases available on Bandcamp and save 15%.

    Includes unlimited streaming via the free Bandcamp app, plus high-quality downloads of Fazele Lunii (Live la TNB), Echilibru, În caz de om la lună, strigați “om la lună stânga/dreapta”, după caz, and Dans. , and , .

    Purchasable with gift card

      €41.65 EUR or more (15% OFF)

     

1.
Dar să vezi ce sperietură... Oare de la ce mi s-o fi tras? De la inimă sau de la glas? De la minte sau de la cuvinte? Sau de la mine cel dinainte? Dar să vezi ce sperietură... O fi fost c-am iubit fără frică și fără măsură? O fi fost că m-am dus prea mult spre apus Și-apoi nu m-am mai dat dus Și vântul m-a luat pe sus. Și vântul m-a luat pe sus. Ce-ai pățit, te-ai speriat? Hai, că doar ești bărbat! Nu știai că noi luptăm războaie? Haide, sus, în picioare, Știu c-a fost o scăpare, Cei ca noi n-or să se îndoaie! Noi n-am fost doborâți de vânt Noi n-am fost doborâți de vânt Noi n-am fost doborâți de vânt Până de curând. Dar să vezi ce sperietură... O fi fost c-am zburat spre înalt și-am tras aer pe gură? Și gura s-a făcut mai multe Și a spus vrute și nevrute Și apoi a tăcut în gând Și gândul s-a făcut pământ. Ce-ai pățit, te-ai speriat? Hai, că doar ești bărbat! Nu știai că noi luptăm războaie? Haide, sus, în picioare, Știu c-a fost o scăpare, Cei ca noi n-or să se îndoaie! Noi n-am fost doborâți de vânt Noi n-am fost doborâți de vânt Noi n-am fost doborâți de vânt Până de curând.
2.
Rătăcit 04:07
Cine ești, copile, știi cine ești, Rătăcind așa printre povești? Care-i a ta, ai idee care-i a ta Dintre inimile toate, care-o scânteia? Te-ai rătăcit. Te-ai rătăcit. Nu-ți mai ajunge visul în răsărit. Te-ai rătăcit. Pare că nesfârșitul are de-acum sfârșit. Ai habar oare ce-i de făcut? Dacă-i timp de iubit sau e doar timp pierdut? Spune-mi ce cauți aici printre colivii, Când zborul ți-e viu și visele-ți sunt vii.
3.
La capăt de linie, dacă te uiți cu atenție O să vezi rătăcind două puncte de suspensie. Ce știu cel mai bine, sau cel putin li s-a dus vestea, Să privească în zare și să continue povestea. Oricum din poveste înainte mult mai este. La capăt de linie, dacă ți-au luat urma, Am să te strâng în brațe și-am să-ți plâng eu lacrima. Și dac-o să rămân fără și înc-o să te doară, Am sa te-ascund cu grijă de lumea de-afară. Oricum din poveste înainte mult mai este. Când timpul te oprește, Când timpul te sperie, Am să fiu eu acolo, La capăt de linie. Când lumea te privește, Când lumea ta se zguduie, Am să fiu eu acolo, La capăt de linie. La capăt de linie, dacă ți se face frică Ai să găsești la mine în plus o aripă. Și-o să zburăm știi bine spre locurile-nalte Și-am să-ți arat luminile lunii celeilalte. Oricum din poveste înainte mult mai este. Când timpul te oprește, Când timpul te sperie, Am să fiu eu acolo, La capăt de linie. Când lumea te privește, Când lumea ta se zguduie, Am să fiu eu acolo, La capăt de linie. Când se termină drumul Și nu mai vezi un altul, Am să te aștept acolo Desenând altă linie. Când ai ratat intrarea Și saltul de încredere, Am să fiu eu acolo, La capăt de linie. La final de poveste o sa scriem noi peste.
4.
Nespuse 04:46
N-ar fi prima oară când ne-mpiedicăm de timp. N-ar fi prima oară când cuvintele ni se sting N-ar fi prima oară când n-am să știu ce să îți spun N-ar fi prima oară, de-ar fi doar ultima de-acum. Cum ar fi să mă lași să-ți spun totul dintr-o suflare Să trag puternic aerul în piept chiar acum Și să fac cuvintele să iasă, care mai de care, Așa pe nepusă masă. Limba să învețe să se dezlege, așa cum o făcea de mult Când spusul era literă de lege. Iar ochii să stea larg deschiși și fruntea sus să stea Așa cum făcea cândva. N-ar fi prima oară când ne-mpiedicăm de timp. N-ar fi prima oară când cuvintele ni se sting N-ar fi prima oară când n-am să știu ce să îți spun N-ar fi prima oară, de-ar fi doar ultima de-acum.
5.
Am să te-nvăț câte ceva despre zbor, Acum că ești mare descoperitor. Ia-mă de braț și hai să pornim, Să nu-ți fie frică, putem oricând să ne-oprim. Să zbori către soare zborul topit, Chiar de te doare la infinit Să zbori spre lumină, Senin și curios, Chiar de-ai răms fără aripi pe os. Ai să zbori în cercuri Și uneori o să-ți fie greu și ție să zbori, Ai să zbori înalt sau poticnit, Doar așa e zborul, să-l zbori negreșit. Am să zbor cu tine Spre înălțime Și-am să-ți povestesc câte ceva despre zbor, Acum că ne știm de-o viață și-un dor. Închide ochii și zboară în gând, Și-apoi să-i deschizi, rând pe rând. Și bate din aripi peste pereți, Privește în jur, ce de frumuseți... Și zboară-ți zborul amețitor Și dac-ai să cazi, te-oi prinde din zbor. Am să zbor cu tine Spre înălțime O să zburăm spre înalt. Fiecare e dator c-un zbor.
6.
Limite 05:05
Tu nu m-auzi, eu te împing în ring, De parcă niciodată nu am mers în același sens Eu mă opresc, tu faci un pas în plus, De parcă-i prima oară când mergem cu pas opus. Sunt vinovat, ba poate că tu ești. Avem ceva al nostru ce ne face nefirești. Am anunțat, suntem în plin război Vorbim despre limitele fiecăruia dintre noi. Vorbim despre limitele fiecăruia dintre noi. Mai știi când mi-ai spus, Dar tu mai știi de-atunci Când tu ai râs odată-n plus, în timp ce eu eram de plâns. Dar de ce pare că iar nu m-asculți? De ce nu eu, de ce alegi mereu dintre cei mulți? Sunt vinovat, ba poate că tu ești. Avem ceva al nostru ce ne face nefirești. Am renunțat, suntem în plin război Vorbim despre limitele fiecăruia dintre noi. Vorbim despre limitele fiecăruia dintre noi. Pare că se termină, dar poate totuși nu. Haide să le-mpingem, întâi eu și-apoi tu Sau ce-ar fi ca de data asta, de le-am împinge amândoi, Poate le-om urni împreună Și-om mai vedea noi apoi. Și-om mai vedea noi apoi. Vorbim despre limitele fiecăruia dintre noi.
7.
Supranatural 05:06
Ești așa de frumoasă în dimineața asta de-octombrie, Tot parfumul ți-e-n casă, iar eu te privesc plin de glorie. Mă gândesc și ți-aș spune că zeii te-au adus din lumea cealaltă, Pricepuți de minune și le-au pus pe toate laolaltă. Tu aduni resturi, tu aduni resturi din noi, Cu mâinile tale supranaturale. Tu aduni resturi, tu aduni resturi din noi, Ști să le pui înapoi. Ai în ochi nemurire, așa cum stă bine oricărei minuni. Știi să sufli simțire peste cioburile pe care le aduni Și în mâini ți-e puterea, în atingerea care vindecă, Luminezi încăperea și neliniștea mea de sâmbătă. Tu aduni resturi, tu aduni resturi din noi, Cu mâinile tale supranaturale. Tu aduni resturi, tu aduni resturi din noi, Ști să le pui înapoi. Știi să ne faci înapoi.
8.
Echilibru 06:01
Suntem pe muchie de cuțit, Mergem încet și cu tălpile goale ce ne sângerează cumplit, Am făcut ce-am făcut și-am ajuns chiar de unde-am pornit Și ne-am oprit. Suntem pe muchie de cutit Și taie-al naibii de bine, doar pe noi a fost ascuțit Pe inimi de piatră ce n-am lăsat odată la dospit Ci le-am lăsat la rănit. Dar, totuși, ce echilibru… Nu spuneți, prieteni, când ați mai văzut așa ceva, Doi oameni mergând pe o lama ce sângera Ținându-se de mână în echilibru. Suntem pe muchie de cuțit, În stânga e hăul, în dreapta e un cui ruginit Unde-am pus la păstrare și râs și mirare Dar apoi am obosit. Dar, totuși, ce echilibru… Nu spuneți, prieteni, când ați mai văzut așa ceva, Doi oameni mergând pe o lama ce sângera Ținându-se de mână în echilibru. Tu mă ții pe mine de-o aripă-n loc, Iar eu am părul tău strâns legat la mijloc Și înaintăm În echilibru
9.
Când din degete nu va mai curge cerneală Și ultima pagină va rămâne goală, Când rânduri nescrise ne vor cere socoteală Hai, scrie-le tu pentru mine, Și scrie-le bine. Și dacă m-ai iubit așa cum mi-ai spus, Mai strânge-m-odată și fă-te dus, Băiete, să zbori de acum doar pe sus, M-auzi tu pe mine? Și scrie-mă bine. Scrie-mă bine și scrie-mă-n toți Și scrie-mă simplu, de nu mai poți Și-atunci când crezi că m-ai terminat de scris, Mai scrie-m- odată și-n vis. Și dacă vreodată ai să recitești Ce-ai scris, cum m-ai scris, Acolo unde ești. Poate-ai să ți-aduci aminte cum era să mă iubești. Așa că scrie-mă bine Și ține-mă pentru tine. Scrie-mă bine și scrie-mă-n toți Și scrie-mă simplu, de nu mai poți Și-atunci când crezi că m-ai terminat de scris, Mai scrie-m-odată și-n vis.
10.
Marele Gutui 03:55
Ce lucru mare mi-a fost dat s-aud, Se făcea că veneai dinspre soare sau poate dinspre sud. Ai pornit să vezi orașul și marele gutui Și să te stabilești eventual la umbra lui. Dar cumva, fără vreo hartă sau ceva, Te-au purtat pașii mici prin loc deschis Și-ai nimerit la mine-n vis. O, ce mai vis... Să știi că te-am așteptat și te-am scris Și te-am șoptit din prima zi Și te-am iubit fără să-mi fii. Ce lucru mare mi-a fost dat să mă-nveți, Din vis în vis, din nopți și dimineți. Ai găsit orașul și marele gutui Și ne-am stabilit în final la umbra lui. Și cumva, fără să știi de harta mea, Te-au purtat pașii mici prin cord deschis Și-ai nimerit la mine-n vis. O, ce mai vis... Să știi că te-am așteptat și te-am scris Și te-am șoptit din prima zi Și te-am iubit fără să-mi fii.
11.
12.
13.
14.

about

‚Echilibru’ conține zece cântece și este compus în toamna anului 2021, în perioada în care membrii trupei au locuit împreună la Soveja, un sat de la poalele Munților Vrancei.

Albumul aduce o nouă direcție de explorat, una în care poezia și căldura mesajelor se îmbină cu elemente și sunete noi, păstrând sinceritatea și vulnerabilitatea cântecelor, dar adăugând noi valențe creațiilor trupei.

„Suntem în permanență pe o muchie de cuțit. Cu viețile noastre, cu alegerile noastre, cu fiecare drum nou pe care îl începem. Nimic nu este definitiv și nu putem lua nimic ca și cum ni s-ar cuveni. Între bine și rău, între frică și curaj, între prăpastie și drumul bun, mergem înainte în echilibru. Mergem cu brațele în lateral, când privind în față, când privind în jos. Ne mai împiedicăm, ne lăsăm fără să vrem pe o parte sau alta, ne mai ținem de pereți, ne mai ajutăm unii de alții. Ne dezechilibrăm și ne echilibrăm iar și iar. Mergem pe o sârmă invizibilă, spre visurile noastre - care de multe ori ni se schimbă - pe drumurile noastre, nou deschise sau vechi dintotdeauna, urmăriți de ziua de ieri, cu gândul la cea de mâine. Mereu între două alegeri, mereu între perseverență și renunțare, pas după pas, înaintăm. Și în drumul ăsta lung de-o viață, echilibrul este tot ce avem mai bun.” – Doru Pușcașu

Doru Pușcașu: voce, pian, chitară
Dragoș Strat: chitară, sintetizatoare, voce
Cătălin Constantin: chitară bas, sintetizatoare
Adrian Maraloiu: tobe, percuții, voce

credits

released June 10, 2022

Toate cântecele au fost compuse de Doru Pușcașu, Dragoș Strat, Cătălin Constantin și Adrian Maraloiu.

Toate versurile au fost scrise de Doru Pușcașu.

Toate cântecele au fost produse de om la lună.

Au cântat pe cântecul Spre înălțime: Rebecca Oancea, Anastasia Petcu, Anisia Petcu și Adelina Anton, coordonate de prof. Claudia Păun Stoicescu.

Înregistrări: Dragoș Strat și Răzvan Rizea
Mix: Dragoș Strat | herrstrat studio, București
Mastering: Cristian Varga | master vargas, NYC

Managementul om la lună: Cristian Busuioc | The Funky

Conceptul și grafica: Dragoș Strat
Fotografie copertă: Cornel Lazia

license

all rights reserved

tags

about

om la lună Bucharest, Romania

Om la lună este un strigăt. De mare iubire, de frică, de bucurie, de regăsire, de tristețe, de neadaptare, de renunțare, de curaj, de recunoștință. Este un mesaj de redescoperire și asumare a unor emoții și stări nealterate de niciun fel de element de autocenzură. ... more

shows

contact / help

Contact om la lună

Streaming and
Download help

Redeem code

Report this album or account

If you like om la lună, you may also like: